Dilemma

Nu dorm bine, nu ma odihnesc cum trebuie, nu ma pot concentra, nu, nu, nu... Am o stare ciudata, pe care o traiesc de cand am venit acasa. La inceput, credeam ca e vorba de entuziasm. Da' nu e. Ma rog. Nu despre asta vroiam sa ma dezlantui aici.
Ar trebui sa schimb titlul blogului, ca nu mai sunt in Italia, sunt in Romania. Problema e alta. Ca nu-s nici in Piatra NeamS, nici in Iasi...sunt asa, pretutindeni. Nu imi gasesc locul. Cautam, cautam.
Si ninge. Adica nu ninge, de face ca ninge, da' nu imi pasa, am o saptamana de cand nu am iesit din casa. Aha, a iesit cu rima, ritmul nu prea iese. Da' n-am chef sa modific. N-am facut intentionat. Am maine examen, daca ma trezesc ma duc, asa ca o sa ies. Apoi ma duc la Piatra. Deci ies de 2 ori. Si am manichiura "nude", nici talent nu mai am sa imi mai pictez ceva pe unghii...E grav.

Stare de spirit

Plictis, mare plictis. Sunt inca in Iasi. Nu am chef de nimic. Nici macar nu am chef sa ies din casa... Am cateva evaluari pe la facultatea mea cea interesanta, si cica ar trebui sa mai citesc. Dar n-am nici cea mai vaga vointa. O sa citesc, e musai. Important e ca imi mai trimite Cineva ceva muzica (proprie) sa ma mai destinda...Mda...Si avem si presedinte. Acelasi. Ne-am scos!

Romanica

Intotdeauna am considerat italienii "broaste". Intotdeauna le-am zis ca-s niste creere goale (adica creer au, da-i numai scoarta). Intotdeauna le-am zis ca-s needucati etc. Le ziceam de rau oricum. Oi fi ghinionista, oi fi cunoscut numai specimene avortate... Cu cateva exceptii (niste persoane imi sunt chiar dragi, una in mod special). Asaaa. Revenim. Marti am ajuns acasa. Era sa nu mai ajung, da' pan' la urma am aterizat. Chiar daca am pomenit toti sfintii. Ma rog. Iar m-am certat cu prostii de politisti vamali din Aerogara Bacau, ne certam mereu. Nu le place fata mea, da' ma rog: "Buna ziua" (si intind CI). Prostu' nimic. Ma uit la el. Se uita la mine. "Don'soara, pasaportul". "N-am." "CUM ADICA N-AVETI?" "Pai n-am dom'le ca e expirat si nu il port cu mine ca suvenir." "Si cum ati plecat din tara?" "Dom'le, eu vin din Italia, dupa o luna. Comunitatea Europeana. Calatorie cu buletinul. Va suna cunoscut?" "Mda...da' sa vi-l faceti, ca altfel nu mai puteti intra in tara." "Pai nu vreau, ca nu imi trebuie, cu ca nu ma plimb decat pana in Italia, si-napoi, si tot asa!" Imi mai arunca o privire fatala, si imi intinde CI. Si plec. Si nu mai salut.
Concluzia 1: Si unii romani sunt prosti. Prosti rau. Si ignoranti. Si plini de ei. I-as injura dar sunt o lady.
Concluzia 2: N-am sa mai desconsider niciodata broastele. Dupa cate vad acasa, incep chiar sa iubesc animalele tetrapodele amfibii si chiar sa imi lipseasca. Sincer.